Pășuni libere de paraziți, animale libere de probleme de sănătate

Nu este niciun secret faptul că pentru a avea un efectiv sănătos de bovine Angus  trebuie să îi asigurăm acestuia un mediu de dezvoltare corespunzător. Bagajul genetic pe care animalele noastre îl poartă poate fi pus în valoare doar printr-o creștere armonioasă în care apa, hrana, odihna și mișcarea să fie asigurate la cele mai înalte standarde. Vara, aceste deziderate pot fi îndeplinite relativ ușor prin scoaterea la pășune a efectivelor într-un mediu în care animalele se simt cel mai bine. Cu toate acestea, pășunatul riscă să devină periculos atunci când este realizat pe arii contaminate cu paraziți, anulând astfel traseul fermierului spre a obține animale sănătoase, cu sporuri de greutate zilnice corespunzătoare și lipsite de probleme de sănătate.

 

Cum se poate ajunge în această situație? Factorii principali care influențează contaminarea pășunii  sunt factorii legați de animale, reprezentați prin prezența sau lipsa purtătorilor de helminți, densitatea animalelor pe unitate de suprafață și factori pedologici care se referă la structura solului. Solurile nisipoase sunt mai propice dezvoltării și menținerii elementelor parazitare decât solurile compacte și cele argiloase. Un rol important în dezvoltarea gazdelor intermediare, a ouălor și a larvelor îl are umiditatea. Factorii climaterici influențează pozitiv sterilizarea pășunilor iarna, iar primăvara și vara contribuie la dezvoltarea favorabilă a ouălor, larvelor și a gazdelor intermediare.

 

Biologia fiecărui parazit este condiționată de acești factori și, astfel, aceștia contribuie la o dinamică a infestării pășunilor cu divese elemente parazitare pe parcursul unui an calendaristic. Chiar dacă pășunea se sterilizează pe parcursul iernii aceasta se poate contamina din nou cu elemente parazitare de la animalele purtătoare, indiferent care este gradul de infestare cu paraziți. Intensitatea infestării cu paraziți crește în perioada de primăvară, scade pe parcursul verii și crește din nou toamna.

 

Acest lucru se explică prin faptul că elemntele parazitare sunt sensibile la temperaturi ridicate și umiditate scăzută. Este bine de amintit faptul că tot pășunile sau furajele vehiculează diferite oncosfere de cestode ce pot produce cenuroză sau echinococoză ce au ca gazdă definitivă câinii și cisticercoza ce apare la bovine și produce teniaza la om, iar contaminarea animalelor se face prin consum de furaje și în special la pășune. Astfel pot fi enumerate următoarele parazitoze sau infecții cu viermișori intestinali: fascioloza, paraamfistomoza, dicrocelioza, monezioza, dictiocauloza, strongilozele și strongiloidozele.

 

Cei mai importanți factori care contaminează pășunile sunt larvele diferiților helminți, ouă sau forme închistate de coccidii, lanț în care intră și o serie de nevertebrate ce constituie gazde intermediare pentru dezvoltarea unor forme parazitare cu unul sau mai multe stadii, astfel rezultă că principalii infestanți ai pășunilor sunt bovinele netratate la timp și câinii însoțitori ai acestora pe pășune.

 

Chiar dacă în teorie lucrurile sunt complicate și destul de greu de înțeles, trebuie să conștientizăm că cea mai bună metodă de a ne scăpa efectivele de bovine de problemele generate de paraziți o constituie prevenția. Astfel, putem realiza câțiva pași concreți în lupta cu parazitozele:

1. Realizarea unor examene copro-parazitologice la animalele din efectiv pentru a identifica speciile de paraziți existente. Vom putea folosi, astfel, produsele antiparazitare cele mai potrivite pentru animalele noastre.
2. Pregătirea animalelor prin deparazitarea sistematică a întregului efectiv cu 30 de zile înainte de scoaterea la pășune primăvara. În acest fel, produsele antiparazitare vor avea timp să acționeze, iar animalele nu vor contamina solul cu paraziți.
3. Pregătirea pășunilor prin asanarea locurilor băltite și prin tratarea pășunilor cu substante chimice pentru distrugerea gazdelor intermediare. Se va stabili locul pentru dehelmitizarea profilactică în pășune cu respectarea normelor legislației în vigoare.
4. Pășunile se vor curăța și se vor aplica pe acestea îngrășăminte bine fermentate și sterilizate și îngrășămintele chimice necesare cu respectarea rotației tarlalelor și se va alcătui un program de pășunat rațional al animalelor.
5. Nu în ultimul rând, o a doua deparazitare a întregului efectiv este de bun augur în toamnă, cu o atenție sporită asupra zonei unde vor rămâne animalele ulterior (pășune sau întoarcere în stabulație) pentru a evita reinfestarea animalelor cu formele parazitare eliminate prin fecale și ajunse din nou în sol.