Realizarea silozurilor pentru bovinele de carne Angus

Nevoia de proteină organică în hrana animalelor, ca produs ecologic, este una din cauzele pentru care în fermă recurgem la însilozarea lucernei. În lunile de vară se fac mai multe coase în funcție de specificitatea fiecărui an în parte, de precipitații etc. Pășunile de pe Valea Hârtibaciului sunt propice pentru a face siloz de iarbă cât și siloz de porumb. Recoltarea se face în stadiul de burduf al florilor, atunci când plantele conțin o cantitate cât mai mare de proteină, astfel obținem baloți de fân, baloții de siloz, siloz de iarbă. După recoltare, se amenajează locația, se tasează iar ultima acțiune întreprinsa este de închidere a silozului și lăsat la fermentat.

 

Recoltarea ierbii pentru însilozare se realizează în baterii de siloz.  Pregătirea silozului se poate face pe câmp iar silozul se poate amenaja atât în bateriile din fermă cât și pe câmp acolo în zonele din proximitatea pășunilor amenajate pentru stabulația liberă de iarnă a bovinelor.

 

Succesul unui siloz se datorează faptului că lucerna verde, recoltată la început de înflorire, după o prealabilă veștejire timp de cinci-şase ore, chiar în aceeași zi sau în ziua următoare dacă a fost recoltată după-amiaza, este introdusă într-o amenajare căptușită în interior cu folie rezistentă, specială pentru siloz. Umplerea se face prin partea superioară şi, pe măsură ce conținutul interior se înalță, se uniformizează și se tasează. În final, în partea de sus se lasă un spaţiu gol, de aproximativ 25-50 cm înălţime, în care, peste o altă folie, se va presa lucerna însilozată. Se realizează astfel una din condițiile de bază ale însilozării, şi anume: tasarea în scopul asigurării condițiilor de anaerobioză, favorabile fermentației lactice şi, totodată, se menține o perfectă etanșeizare.

 

La siloz e foarte important ca după recoltare silozul să fie închis ermetic urmând a fi lăsat la fermentat.  Lucerna însilozată după această metodă îşi păstrează, în bună parte, calitățile organoleptice şi nutriționale, şi mai puțin pe cele ce privesc pierderile survenite prin procesul de proteoliză. Pentru reușita însilozării, se urmărește, în primul rând, creșterea conținutului în zahăr şi în substanță uscată a lucernei, aspect esențial pentru dezvoltarea fermentației lactice dorite. În urma acesteia, șansele păstrării, şi chiar a creșterii calității de furajare, cresc, mai ales dacă, pe lângă procesul de veștejire.